EMINESCU - D. VATAMANIUC

PREFAȚĂ
Exegeții mai noi ai operei lui Eminescu compară manuscrisele sale cu Jurnalele unor personalități cu faimă în mişcarea culturală europeană. Nimic mai fals. Poetul nu consemnează sistematic întîmplări din viața sa, cum face T. Maiorescu în „însemnările zilnice" şi nu se vede de nicăieri că intenționa măcar să întocmească o „operă" cu destinația mărturisită sau nu să o dea publicităţii şi nici să lase această obligație în sarcina posterității.
Domneşte în manuscrisele lui Eminescu, pe de altă parte, dezordinea sub cele mai variate aspecte. Sînt aşternute pe aceeaşi pagină în fuga condeiului, uneori şi a creionului, la epoci diferite, versuri, însemnări științifice și concepte răzlețe din articolele politice. Situația aceasta este complicată și mai mult prin legarea foilor în cele 44 de caiete, în mare parte miscelanee. Foi cu versuri din aceeaşi poezie ori dintr-un conspect științific sînt dispersate în mai multe caiete, chiar cînd poartă paginația poetului. Eminescu se călăuzea după criterii numai de el ştiute şi găsea întotdeauna tot ce-i trebuia în „dezordinea" din „lada" sa în care îşi ţinea „biblioteca".
Manuscrisele lui Eminescu se prezintă, în primul rînd, ca un „jurnal"
al formării intelectuale și al lărgirii orizontului său științific. Acest jurnal se constituie din însemnări dispersate în mai multe manuscrise şi aşternute pe hîrtie, parte în româneşte, parte în germană. Prezentarea lor ca un „jurnal", cum n-a fost în intenția poetului, o facem pe baza statutului însemnărilor.,,Jurnalului" formării intelectuale ii repartizăm însemnările din epoca preuniversitară şi universitară, iar „Jurnalului" lărgirii orizontului științific, însemnările și extrasele din tratatele de specialitate, făcute cu precădere în epoca gazetăriei bucureștene.
Manuscrisele lui Eminescu se prezintă, în al doilea rînd: laborator de creație. Poetul nu întocmeşte, cum greşit se spune uneori, un „jurnal de creaţie", de vreme ce nu face, cu o excepție sau două, mărturisiri asupra muncii sale creatoare. Manuscrisele oferă un spectacol unic în literatura noastră pentru urmărirea procesului creator în opera unui mare scriitor.
Poezia ocupă locul central, cum se vede de altfel şi din exegezele eminesciene. Procesul creator este urmărit aici în cuprinsul aceluiaşi gen literar,