DOMENIUL CRITICII - VALERIU CRISTEA

Name: DOMENIUL CRITICII
SKU: 174961
Price: 24.99 RON
Availability: InStock
Author: VALERIU CRISTEA

ISBN/COD:501IPFBDO
Tip lectură: Eseu/Publicistică
Editura: CARTEA ROMANEASCA
An apariție: 1975
Limba: romana
Nr. Pagini: 480
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x2.5

Distribuie

24,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+24,99lei)

Puțini critici români au știut să scrie despre alți scriitori fără să se pună pe ei înșiși în prim-plan - Valeriu Cristea e unul dintre ei.

„Domeniul criticii" adună eseuri și cronici în care autorul își asumă exercițiul lecturii ca pe o disciplină a răbdării, nu al verdictului rapid. Volumul reflectă o generație de critici formați la școala atenției la text, într-o vreme în care critica literară era încă un teren de dezbatere serioasă, nu de etichetare grăbită.

Apărut la Editura Cartea Românească în 1975, într-o ediție de 480 de pagini, broșată, exemplarul păstrează aerul acelor cărți gândite să fie citite, nu doar răsfoite - hârtie densă, tipar de epocă, un obiect care a circulat printre cititori atenți.

Pentru cine caută astăzi asemenea volume, starea fizică e cea firească unei cărți de peste patru decenii: semne de uzură posibile, dar corpul cărții solid.

Reper de lectură

Se potrivește celor care studiază critica literară românească postbelică sau vor să completeze o colecție Cartea Românească, dar și cititorului curios de felul în care se gândea literatura acum cincizeci de ani.

VALERIU CRISTEA

Valeriu Cristea (n. 15 ianuarie 1937, Arad, d. 22 martie 1999, București) a fost un critic literar din România, dedicat deopotrivă literaturii autohtone și operei unor mari scriitori străini.
A făcut școala primară la Galați, apoi la Cluj, unde absolvă Liceul George Barițiu. La insistențele familiei, se înscrie la Facultatea de Mecanică (1954), abandonând-o însă rapid, pentru a urma Filologia. Se transferă în 1956 la Universitatea București, dar în primăvara anului 1959, din cauza solidarizării cu un coleg exclus pe motive de dosar politic, este și el exmatriculat, într-o ședință publică. Muncește pe șantier ca muncitor necalificat și reușește să reia studiile universitare în decembrie 1960. Din cauza acestei întreruperi, va absolvi cu doi ani mai târziu decât promoția sa (în 1962). Debutează în același an cu o cronică publicată în Gazeta literară. Este, timp de un an, profesor în comuna Gruiu, județul Ilfov (1963-1964), după care va lucra ca redactor la Gazeta literară (transformată în România literară), timp de 26 de ani (a avut o rubrică permanentă până în 1990). După Revoluție devine redactor-șef al revistei Caiete critice (1990-1998) și face parte din comitetul director al revistei Literatorul (pe care a înființat -o împreună cu Eugen Simion și Marin Sorescu). Lucrează și ca redactor la Editura Cartea Românească (1992-1996), iar din 1998 la revista Creanga de aur, editată de Fundația Culturală Română.