DIRECTIVELE DE RAZBOI - ADOLF HITLER

ADOLF HITLER

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria Superioară, Austria – d. 30 aprilie 1945, Führerbunker, Berlin, Germania) a fost un politician german de origine austriacă, dictator al Germaniei Naziste din anul 1933 până la sinuciderea sa în anul 1945. A ajuns la putere ca lider al Partidului Nazist, devenind cancelar în 1933 și apoi luând titlul de Führer und Reichskanzler în 1934. Invadarea Poloniei de către Hitler la data de 1 septembrie 1939 a marcat începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. El a fost implicat direct în operațiunile militare de-a lungul războiului și a avut un rol central în desfășurarea Holocaustului: genocidul a aproximativ șase milioane de evrei și milioane de alte victime.
Hitler s-a născut în Braunau am Inn în Austro-Ungaria și s-a mutat în Germania în anul 1913. A fost decorat cu Crucea de Fier în timpul serviciului său militar în armata germană în Primul Război Mondial. În anul 1919, s-a alăturat Partidului Muncitoresc German (DAP), precursorul Partidului Nazist, iar în 1921 a fost numit lider al Partidului Nazist. În anul 1923 a încercat să preia puterea într-o tentativă eșuată de lovitură de stat la München (Puciul de la Berărie) și a fost condamnat la cinci ani de închisoare, executând puțin peste un an. În timpul detenției a dictat primul volum al autobiografiei și manifestului său politic Mein Kampf („Lupta mea”). După eliberarea sa prematură în anul 1924, Hitler a câștigat sprijin popular atacând Tratatul de la Versailles și promovând pangermanismul, antisemitismul și anticomunismul prin carismă și propagandă nazistă. El a denunțat frecvent comunismul ca fiind parte dintr-o conspirație evreiască internațională. Până în luna noiembrie a anului 1932, Partidul Nazist deținea cele mai multe locuri în Reichstag, dar nu o majoritate. Fostul cancelar Franz von Papen și alți lideri conservatori l-au convins pe președintele Paul von Hindenburg să-l numească pe Hitler cancelar la data de 30 ianuarie 1933. La scurt timp, Reichstagul a adoptat Legea de Împuternicire din 1933, care a început transformarea Republicii de la Weimar în Germania Nazistă, o dictatură unipartită bazată pe ideologia totalitară și autocratică a nazismului.
După moartea lui Hindenburg la data de 2 august 1934, Hitler a devenit simultan șef de stat și de guvern, deținând putere absolută. La nivel intern, Hitler a implementat numeroase politici rasiste și a încercat să deporteze sau să ucidă evreii germani. Primii săi șase ani de la putere au dus la o recuperare economică rapidă după Marea Criză Economică, la abrogarea restricțiilor impuse Germaniei după Primul Război Mondial și la anexarea unor teritorii locuite de milioane de germani etnici, ceea ce i-a adus inițial un sprijin popular semnificativ. El a condus o relansare la scară largă a înarmării și, la 1 septembrie 1939, a invadat Polonia, determinând Marea Britanie și Franța să declare război Germaniei. În luna iunie a anului 1941, Hitler a ordonat invadarea Uniunii Sovietice. În decembrie 1941, a declarat război Statelor Unite. Până la sfârșitul anului 1941, forțele germane și puterile Axei ocupau cea mai mare parte a Europei și a Africii de Nord. Aceste câștiguri au fost inversate treptat după 1941, iar în anul 1945 armatele Aliate au învins armata germană. Pe data de 29 aprilie 1945, s-a căsătorit cu partenera sa de lungă durată, Eva Braun, în Führerbunkerul din Berlin. Cuplul s-a sinucis a doua zi pentru a evita capturarea.
Istoricul și biograful Ian Kershaw l-a descris pe Hitler ca „întruchiparea răului politic modern”. Sub conducerea lui Hitler și ideologia rasistă, regimul nazist a fost responsabil pentru genocidul a aproximativ șase milioane de evrei și milioane de alte victime. Hitler și regimul nazist au fost, de asemenea, responsabili pentru uciderea intenționată a aproximativ 19,3 milioane de civili și prizonieri de război. În plus, 28,7 milioane de soldați și civili au murit ca urmare a acțiunilor militare din teatrul european. Numărul de civili uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost fără precedent în istoria războaielor, iar numărul victimelor îl clasează ca cel mai sângeros conflict din istorie.