DIDACTICA MATEMATICA 2016 NR.1-2 - SUPLIMENT LA GAZETA MATEMATICA - N. ANGELESCU, A. BALAUCA, W. BOSKOFF SI COLAB.
- ISBN/COD:2247-5060
- Domeniu: Didactică/Metodologie
- Tip lectură: Revistă/Publicație periodică
- Editura: SOCIETATEA DE STIINTE MATEMATICE
- An apariție: 2016
- Limba: romana
- Nr. Pagini: 36;46
- Tip copertă: Necartonată (Paperback)
- Dimensiuni carte:17.0 x24.0 x0.5
- Disponibilitate:Stoc epuizat
O revistă făcută de profesori pentru profesori, în care istoria matematicii și practica de la catedră se întâlnesc firesc.
Acest număr dublu din 2016 al Didacticii Matematice, supliment al Gazetei Matematice, adună semnăturile unor autori cu experiență la catedră și în cercetare - N. Angelescu, A. Bălăucă, W. Boskoff și colaboratorii lor - reuniți sub egida Societății de Științe Matematice din România. Cele două fascicule, de 36 și respectiv 46 de pagini, păstrează formatul consacrat al publicației: articole metodice, propuneri de lecție și incursiuni în istoria disciplinei, gândite pentru cei care predau matematica la gimnaziu și liceu.
Piesa centrală a acestui număr este studiul lui Alexandru Negrescu despre elipsă, hiperbolă și parabolă, conceput ca model de lecție pentru introducerea acestor noțiuni la clasă. Textul nu se limitează la definiții și formule, ci reconstituie drumul istoric al conicelor, de la Menaechmus, care le-a folosit în celebra problemă a dublării cubului, la Aristaeus și Euclid, apoi la Arhimede, autorul Cvadraturii parabolei și al lucrării Despre conoizi și sferoizi, unde a calculat arii și volume ale unor secțiuni de sfere, conuri și paraboloizi. Firul se continuă cu Apollonius din Perga, cel care a dat conicelor tratamentul sistematic din tratatul său Conice, în opt volume. E o combinație rară de rigoare didactică și context istoric, utilă atât pentru pregătirea unei lecții, cât și pentru propria cultură matematică a profesorului.
Alături de acest studiu, numărul cuprinde, ca de obicei în această publicație, probleme comentate, note metodice și materiale complementare pentru pregătirea orelor de matematică sau a olimpiadelor școlare.
Reper de lectură
Se potrivește profesorilor de matematică aflați în căutare de idei proaspete pentru predarea conicelor, dar și oricui vrea să vadă cum se leagă istoria antică a geometriei de o lecție de liceu de astăzi.
Vom prezenta un model de lecţie pentru a introduce elevilor noţiunile de elipsă, hiperbolă şi parabolă. Aceste conice fundamentale sunt de o importanţă deosebită în fizică, inginerie, biologie etc.
Începutul studiului conicelor este atribuit matematicienilor Greciei Antice. Menaechmus a fost cel care a folosit pentru prima dată conicele, în căutarea rezolvării celebrei probleme a dublării cubului¹. După Menaechmus s-au ocupat de conice şi Aristaeus şi Euclid, dar primele rezultate importante din domeniu au venit de la Arhimede, care a fost pasionat, în mod special, de studiul parabolei. În secolul al III-lea î. Hr. acesta a scris Cvadratura parabolei ca o scrisoare adresată prietenului său Dositei. Lucrarea conţine 24 de propoziţii privitoare la parabolă iar afirmaţia principală este că regiunea delimitată de un segment cu vârfurile pe parabolă şi arcul corespunzător de parabolă are aria de ori mai mare ca aria triunghiului ce are drept bază segmentul considerat mai sus şi vârful situat pe arcul de parabolă, cel mai depărtat de baza triunghiului. În cele 32 de propoziţii ale lucrării Despre conoizi şi sferoizi, Arhimede a calculat ariile şi volumele unor secţiuni de conuri, sfere şi paraboloizi. El s-a ocupat de studiul parabolelor şi al paraboloizilor şi în lucrările Despre echilibrul planelor şi Despre corpurile plutitoare.
Înflorirea studiului conicelor a venit cu Apollonius din Perga, cel care le-a oferit respectul meritat în tratatul său Conice. În cele opt volume ale
ALTE CĂRȚI DIN CATEGORIA MATEMATICA
ECUATII DIFERENTIALE ARISTIDE HALANAY
Pret:19,99lei
COMPLEMENTE DE MATEMATICI ARNO KAHANE
Pret de la:42,99lei
Etichete: DIDACTICA MATEMATICA 2016 NR.1-2 - SUPLIMENT LA GAZETA MATEMATICA, N. ANGELESCU, A. BALAUCA, W. BOSKOFF SI COLAB.