DESPRE STILURI - Edgar Papu

Acest prim volum al scrierilor mele se axează în jurul problemei stilurilor, cuprinzînd Barocul ca tip de existență (Editura Minerva, 1977), Existența romantică (Editura Minerva, 1979), Apollo sau ontologia clasicismului (Editura Eminescu, 1985), și o mică scriere inedită Gînduri despre manierism. Intregul volum cuprinde, astfel, un sector unitar în ansamblul preocupărilor mele. Cel mai mare spațiu îl ocupă problema barocului, în acord cu factura amplă, radiantă, mergînd apoi, în ordine descrescîndă, privirea romantismului, a clasicismului și a manierismului.
Toate studiile aci adunate se fondează pe același principiu. N-am plecat, adică, de la o elementară alfabetizare în discutarea fenomenelor intrate in cimpul prezentei cercetări, evitînd calea didacticistă, legată de definiția și istoricul obiectului. Am mers de la ideea că toate aceste date sînt, mai mult sau mai puțin, știute. De aceea, am crezut de cuviinţă să păşesc mai departe, către un fel de anatomie a stilurilor investigate. Analiza lor celulară prin exemplificări artistice cît mai convingătoare nu se mărgineşte, însă, la simple prezentări descriptive.
Am căutat, în consecință, să explic formarea diferitelor structuri stilistice prin corelativele trăiri de la baza lor. Aceste substraturi ale ființei, care propulsează stilurile, nu plutesc, însă, în absolut. Și ele se află legate, la rîndul lor, de diferite condiții istorice, geografice, demografioe etc. In felul acesta, ajung să creeze celulele distincte ale diferitelor stiluri.
Se mai cere, în sfîrşit, să precizez că noţiunile de „anatomie" și de „structură celulară" nu se află luate aci în înțeles figurat, ci în înțeles propriu. O reflecție mai îndelungată ne arată că stilurile nu sînt convenții arbitrare chiar dacă unele din ele îmbracă această - aparență ci realități ontologice. Am ajuns mai demult la o asemenea constatare; stilurile se constituie din prelungiri în noosferă a diferitelor regnuri și subregnuri organice, precum și a altor structuri naturale.
Aceste idei nu sînt dispuse sistematic, ci se rotunjesc treptat, îndeosebi printr-o bogată serie de ilustrări, pe parcursul îndelungului interval de gîndire, pe care am consacrat-o diferitelor stiluri artistice.
Faptul că această gîndire, consumată în timp, apare acum sinoptic se datoreşte Editurii Eminescu și îndeosebi directorului ei, Valeriu Râpeanu, de la care a plecat inițiativa realizării de față.
E.P.