DELIRUL - MARIN PREDA

Name: DELIRUL
SKU: 21127
Price: 2.99 RON
Availability: InStock
Author: MARIN PREDA

ISBN/COD:60336CPCSDE
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: CARTEA ROMANEASCA
An apariție: 1986
Limba: romana
Nr. Pagini: 460
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x3.0

Distribuie

2,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (2,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Un roman despre cum istoria intră peste noi fără să bată la ușă și ne cere socoteală pentru convingeri pe care abia am apucat să ni le formăm.

Marin Preda continuă aici, dincolo de universul Moromeților, povestea unui alt fiu de țăran din Siliștea Gumești - Ștefan Parizianu - care alege drumul orașului în locul ogorului. Ajuns gazetar la ziarul Ziua și protejat de influentul Nikki Dumitrescu, tânărul se trezește prins într-un vârtej pe care nu-l poate controla: rebeliunea legionară din ianuarie 1941, reprimarea ei sângeroasă de către Antonescu și, mai apoi, anii cumpliți ai războiului pe frontul de est, trăiți de autor însuși în perioada 1943-1945.

Preda scrie despre fanatism, teamă și oportunism cu luciditatea celui care a văzut de aproape mecanismele prin care o ideologie transformă oameni obișnuiți în complici sau victime. Nu e un roman comod - e o radiografie a unei generații prinse între iluzie și dezastru, scrisă fără menajamente stilistice, cu acea forță narativă rară care l-a impus pe Preda drept unul dintre cei mai importanți prozatori români ai secolului XX.

Exemplarul de față este ediția Cartea Românească din 1986, broșată, 460 de pagini - varianta cenzurată, publicată încă în timpul regimului comunist, înainte ca textul integral, cu monologurile lui Hitler și Stalin, să vadă lumina tiparului abia după 1990.

Reper de lectură

Potrivită pentru cei care au citit Moromeții și vor să afle ce se întâmplă cu lumea satului românesc atunci când se ciocnește de istoria mare. Un titlu de recuperat și pentru pasionații de perioada interbelică și de al Doilea Război Mondial văzute prin ochii unui martor implicat.

Cind mama lui Parizianu, sora mai mare a primei neveste a lui Moromete, se întoarse de la Paris însărcinată, mulți crezuseră că va ieşi din asta un copil care n-avea să semene deloc cu cei din sat; fiindcă ce deosebire ar mai fi fost atunci între Paris şi Siliștea-Gumeşti ?
Boieroaica, doamna Guma, il boteză ea însăşi, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura şi îl porecli Parizianul. Dar nici nu se putea un copil mai şters şi mai siliştean decît cel pe care îl născu această viitoare cumnată a lui Moromete. Se pomeniră toți cu el că a ajuns flácău, că se însură și făcu la rîndul său un copil, pe Ștefan. Avea un singur merit: ținea la cei trei, Paraschiv, Nilă şi Achim, ca şi cînd i-ar fi fost frați, şi la Guica, care era sora lui Moromete, ca şi cînd i-ar fi fost lui a doua mamă. De ce? Nimeni nu ştia.
Ceva din neînsemnătatea lui Parizianu se răsfrîngea asupra fiului, cu toate că firea acestui băiat ar fi trebuit totuşi să atragă atenția.

MARIN PREDA

Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea Gumești, România – d. 16 mai 1980, Mogoșoaia, Ilfov, România) a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică, membru al Partidului Comunist Român. Dincolo de marele său talent, Marin Preda a fost un intelectual lucid, conștient de urmările nefaste ale ideologiei comuniste asupra literaturii. Un martor ocular a pretins că scriitorul i-ar fi spus cu mult curaj în anii '70 lui Nicolae Ceaușescu: „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid”. Totuși, Marin Preda nu a criticat niciodată în mod public doctrina realismului socialist, dimpotrivă, a părut să o legitimeze, implicit, prin tematica scrierilor sale, începând cu volumul al doilea din „Moromeții”, așa cum arăta criticul Nicolae Manolescu.
În ultimul deceniu al vieții sale, Marin Preda a căutat însă o formă de eliberare de sub tutela ideologiei de partid. Ultimul său roman publicat în 1980, „Cel mai iubit dintre pământeni”, a fost perceput la apariție ca o critică îndrăzneață la adresa regimului comunist, cu nuanța că epoca la care se referă este aceea a regimului Gheorghe Gheorghiu Dej, față de care Nicolae Ceaușescu căutase pe multe căi să se delimiteze. Așa cum în romanul “Delirul” publicul văzuse “o reabilitare” a mareșalului Ion Antonescu, care servea antisovietismului cultivat aluziv de N. Ceaușescu, în mod asemănător “Cel mai iubit dintre pământeni” slujise, cel puțin în primă instanță, la discreditarea regimului prosovietic din primul deceniu de comunism. După câteva săptămâni pe piață, romanul a fost retras din toate librăriile și bibliotecile publice și universitare. În scurt timp, pe 16 mai 1980, scriitorul a fost găsit mort în camera sa din vila de creație a scriitorilor din complexul de la palatul Mogoșoaia. La momentul decesului său, Marin Preda era deputat în Marea Adunare Națională.