CRESTOMATIE DE LITERATURA ROMANA VECHE VOL.1 - ZOE DUMITRESCU BUSULENGA, I.C. CHITIMIA, S. TOMA

ISBN/COD:5641983IPCLUCR
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: DACIA
An apariție: 1984
Limba: romana
Nr. Pagini: 258
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:14.0 x20.0 x2.0

Distribuie

10,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+10,99lei)

Un volum din care s-au format generații întregi de filologi, acolo unde limba română începe să-și scrie propria memorie.

Alcătuită de trei nume cu greutate în cercetarea literaturii vechi - Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I.C. Chițimia și S. Toma -, această crestomație adună texte fundamentale din primele secole de scris românesc: cronici, letopisețe, predoslovii, texte religioase și documente ale unei limbi încă în formare. Nu e o carte de citit dintr-o suflare, ci un instrument de lucru gândit pentru cei care vor să înțeleagă de unde pornește literatura noastră, cu note și comentarii care ajută la descifrarea textelor originale.

Apărută la Editura Dacia în 1984, ediția are 258 de pagini, copertă necartonată și poartă semnele firești ale vârstei - hârtie ușor îngălbenită, o broșare de epocă -, dar textul își păstrează integral valoarea. Pentru studenții de altădată era manual obligatoriu; astăzi rămâne o resursă greu de găsit în stare bună.

Reper de lectură

Se potrivește studenților la filologie, profesorilor de română și oricui vrea să înțeleagă rădăcinile scrisului românesc, nu doar clasicii de secol XIX-XX.

ZOE DUMITRESCU BUSULENGA

Zoe Dumitrescu-Bușulenga (n. 20 august 1920, București – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) a fost o personalitate a culturii și politicii din România, fiica lui Nicolae Dumitrescu, jurist, și a Mariei Apostol, filolog. A fost activă în perioada 1947-1989 în calitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog și politician membru al Partidului Comunist Român (PCR) din anul 1966, al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1969-1974), și deputat în Marea Adunare Națională de două ori (1975 - 1980 și 1980 - 1985). A fost, de asemenea, vicepreședintă a Academiei Române și membră a unor importante instituții culturale europene, considerată una dintre cele mai mari eminescologi ale țării. A fost profesor universitar de literatură universală și comparată și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”. Bună cunoscătoare și exegetă a Bibliei, după 1989 a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de „Maica Benedicta”. A fost înmormântată în cimitirul Mănăstirii Putna.