COSTUL ACCIDENTELOR DE MUNCA - AURELIA DASCALESCU

PREFAŢĂ Statisticile Uniunii Europene, cu toate deficiențele generate de incompleta comparabilitate a datelor, au relevat faptul că în cursul unui an al deceniului precedent, din 120 milioane de persoane angajate în cele 15 state membre, aproximativ 5 milioane au suportat un accident de muncă care a determinat o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile. Anual, în aceste țări circa 6000 de accidente de muncă se soldează cu decesul lucrătorului.
Fiecare accident înseamnă suferințe fizice şi psihice, pierderi de venituri ş.a.
pentru cei implicați - victime, familie, prieteni, dar şi o pierdere de timp de muncă pentru firma în care are loc evenimentul şi pentru societate.
La nivel mondial, investigațiile efectuate de Biroul Internațional al Muncii indică un cost direct al accidentelor şi bolilor profesionale de aproximativ 1% din produsul național brut, în timp ce pierderile totale datorate acestor evenimente reprezintă în țările dezvoltate 2-4% din produsul național brut.
Toată lumea doreşte securitate, cu cele mai mici costuri.
Un instrument deosebit de util în atingerea acestui deziderat îl constituie tocmai introducerea calculului economic în fundamentarea deciziilor de protecție a muncii, la nivel micro şi macrosocial.
Pe măsură ce opinia publică a solicitat într-o măsură tot mai mare prevenirea fenomenului accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, au apărut mai multe întrebări legate de impactul noii atitudini asupra întreprinzătorilor şi a societății în sine: - Securitatea produce beneficii pentru firme?
-Reglementările de securitate influenţează negativ competitivitatea firmei?
- Cum se pot calcula costurile şi cum pot fi evaluate cantitativ?
- Costurile pot fi utilizate pentru fundamentarea deciziei politice în domeniul prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale?
- Cum pot fi alocate resursele şi cum pot fi economisite?
- Reglementările de securitate sunt prea costisitoare pentru societate? Aduc ele şi beneficii?
Deşi există numeroase preocupări pe plan internațional pentru a clarifica aspectele menționate, nu s-a ajuns la un consens.
În țara noastră nu s-a utilizat până în prezent costul accidentelor şi bolilor profesionale la nivel micro şi macroeconomic. Ca urmare, nu s-a clarificat nici una dintre problemele care se ridică în legătură cu latura economică a activității de protecție a muncii şi nu există nici un instrument care să permită evaluarea eficienței acesteia.
În acest context, lucrarea de față propune un sistem teoretic propriu de abordare a dimensiunii economice a fenomenului accidentării în muncă, la care se adaugă două metode de evaluare a acesteia, în contextul percepției moderne a legăturii dintre securitatea muncii şi economic, dar şi al diverselor modele de calcul economic utilizate în domeniu.
Respectând logica demersului întreprins, materialul este structurat în douăǎ părți. În prima dintre ele se realizează o radiografie a stadiului actual pe plan mondial în abordarea şi aplicarea calculului economic în domeniul securității şi sănătății în muncă.