COLONELUL CHABERT - HONORE DE BALZAC

Name: COLONELUL CHABERT
SKU: 179205
Price: 18.99 RON
Availability: InStock
Author: HONORE DE BALZAC
ISBN: 9789734657766

ISBN/COD:978-973-46-5776-6
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: POLIROM
An apariție: 2015
Colecția: TOP 10+
Limba: romana
Nr. Pagini: 150
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:11.0 x18.0 x1.0

Distribuie

18,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (18,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Un mort care cere înapoi ce a fost al lui - și o Franță care nu mai are loc pentru eroii ei.

Colonelul Chabert a murit la Eylau, sub copitele cailor și sub un morman de cadavre, cel puțin așa scrie în actele oficiale. Numai că bărbatul supraviețuiește, se târăște ani de zile înapoi spre Paris și descoperă că lumea pentru care a luptat sub Napoleon s-a rearanjat perfect fără el. Soția lui e acum contesă, măritată cu un bărbat bogat, iar averea lui a fost împărțită demult. Balzac construiește din această revenire absurdă un studiu rece despre identitate, proprietate și memorie - un om care există fizic, dar pe care legea, societatea și chiar nevasta lui refuză să-l recunoască.

Scrisă la începutul anilor 1830 și inclusă mai târziu în vasta Comédie humaine, nuvela are concizia unei povestiri polițiste și duritatea unui rechizitoriu social. Nu e nimic sentimental în felul în care Balzac privește Restaurația: birourile de avocați, saloanele pariziene și calculul rece al banului sunt zugrăvite cu aceeași precizie chirurgicală cu care descrie și ruina interioară a colonelului. Povestea a inspirat de altfel două ecranizări franceze de-a lungul secolului XX, semn că întrebarea pusă de Balzac - cât valorează un om atunci când hârtiile spun că nu mai există - nu și-a pierdut nimic din tăiș.

Ediția de față face parte din colecția Top 10+ a Editurii Polirom (2015), un format compact de 150 de pagini, potrivit pentru o lectură dintr-o singură ședință.

Reper de lectură

Potrivită pentru cine vrea să intre în Balzac fără să înceapă cu un roman-fluviu, dar și pentru cei atrași de povești despre nedreptate, identitate furată și cinismul lumii bune.

Colonelul Chabert, erou al războaielor napoleoniene, dispare în timpul bătăliei de la Eylau. Când nimeni nu se mai aşteaptă, el reapare în Paris, după o lungă convalescenţă. Aici, nimic din ce lăsase în urmă nu mai e la fel: nevasta şi-a căutat norocul cu alt bărbat, iar banii în care-şi pusese speranţa nu-i mai aparţin nici ei.
Chabert încearcă atunci să-şi recupereze, odată cu trecutul pierdut, soţia şi gândul liniştitor al unei pensii.
Astfel, angajează un avocat ca să convingă lumea că nu e un impostor şi să-i dovedească soţiei adevărata lui identitate. Când lucrurile par să se limpezească, iar dem*nitatea lui, cariera glorioasă, statutul de erou de război îi dau încredere că i se va face dreptate, Chabert se poticneşte într-o realitate crudă: nici o valoare nu poate da speranţe unei societăţi conduse de încâlcitele legi ale avocaţilor.

HONORE DE BALZAC

Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Prima Republică Franceză – d. 18 august 1850, Paris, A Doua Republică Franceză) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic.
Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre, G. Vannier, cât și de filozofi sau eseiști ca Alain, Albert Béguin el a fost caracterizat drept un autor vizionar de către Albert Béguin .
În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice, exemplificând tehnica acestuia în romanul Enigma Otiliei, și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni Séraphita, Mircea Eliade a dezvoltat teoria sa din eseul Mitul reintegrării.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categorii deja existente, aparte.
El a creat un adevărat monument, „Comedia umană” (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 de lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uniunii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.