CINCIZECI DE ZILE (PAGINA DE TITLU LIPSA) - WILLI BREDEL

Name: CINCIZECI DE ZILE (PAGINA DE TITLU LIPSA)
SKU: 103474
Price: 3.99 RON
Availability: InStock
Author: WILLI BREDEL

ISBN/COD:683CPCSCI
Tip lectură: Roman istoric
Editura: ESPLA
An apariție: 1953
Limba: romana
Nr. Pagini: 112
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x0.5

Distribuie

3,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+3,99lei)

O carte despre cele cincizeci de zile în care o idee a încercat să devină lume - și despre prețul plătit pentru asta.

Willi Bredel a fost unul dintre scriitorii germani formați în mișcarea muncitorească interbelică, iar romanul de față se apleacă asupra episodului Comunei din Paris, cele cincizeci de zile de speranță și confruntare din 1871. Naratiunea urmărește tensiunea acelor săptămâni cu o privire aplecată spre destinul oamenilor obișnuiți prinși în vâltoarea istoriei, nu spre marile figuri de manual.

Ediția de față a apărut la ESPLA în 1953, în anii în care literatura de acest tip era tradusă și publicată sistematic în România, având o legătură firească cu editura care i-a găzduit apariția. Exemplarul are 112 pagini, copertă broșată și îi lipsește pagina de titlu, un detaliu de care ținem cont în evaluarea stării generale a cărții.

Reper de lectură

Se potrivește cititorului interesat de literatura istorică europeană din secolul XX și de felul în care evenimentele mari sunt povestite prin ochii celor mici. E și o piesă de colecție pentru cei care adună apariții ESPLA din anii '50.

WILLI BREDEL

Willi Bredel (n. 2 mai 1901 - d. 27 octombrie 1964) a fost un scriitor german și președinte al Acadamiei de Arte din Berlin. Este considerat ca fiind unul dintre pionierii literaturii real-socialiste.
Fiul unui manufactor de țigări de foi, Bredel a fost mai întâi membru al Tineretului Socialist Muncitoresc și al Ligii Spartakiste înainte de a se înscrie în Partidul Comunist German în 1923. Participant al Revoltei din Hamburg din același an, a fost condamnat la doi ani închisoare, dar a fost amnistiat în 1925, după care a lucrat ca șofer de taxi, marinar și strungar. În paralel a scris reportaje pentru publicații de stânga. Ca redactor al ziarului Hamburger Volkszeitung a fost condamnat în 1930 din nou la doi ani închisoare, de data aceasta pentru „pregătire pentru înaltă trădare literară și de stat”
În martie 1933, după venirea la putere a naziștilor, a fost pus sub așa-numită „detenție protectivă”, dar a reușit să fugă în 1934 în Cehoslovacia, de unde a mers mai departe în URSS.
A luptat de partea forțelor sovietice în cel de al doilea război mondial.
În 1945 s-a reîntors în Germania cu grupul lui Walter Ulbricht și a preluat funcția de instructor politic al Comitetului Central al Partidului Comunist German din Mecklenburg - Pomerania Inferioară. Ulterior a fost delegat în landstag-ul din Mecklenbur, al Camerei Poporului (parlamentului național) și a lucrat ca redactor-șef la revistele literare „Heute und Morgen” (1947-1950) și „neue deutsche literatur” (1952-1956).
În 1950 a fost membru fondator al Academiei de Arte din Berlin, al cărei președinte a fost ales în 1962.