CERCETARI PALEOANTROPOLOGICE PRIVIND POPULATIA IASULUI MEDIEVAL - VASILICA-MONICA GROZA

În cadrul antropologiei, paleoantropologia reprezintă un domeniu complex de cercetare care se adresează atât anatomiei umane, cât şi arheologiei, istoriei, etnografiei, sociologiei şi chiar geografiei. Având ca sarcină cercetarea biologiei populaţiilor vechi, paleoantropologia priveşte biologia umană prin perspectiva sa istorică şi anume ca pe o sinteză istorico-biologică, realizată prin participarea unui număr mare de fapte. Folosirea materialelor antropologice ca izvoare istorice, alături de alte surse şi date din alte domenii de cercetare, constituie singura cale de realizare a cunoaşterii, originii şi dezvoltării istoricobiologice a unei populații vechi.
Dezvoltarea organismului uman nu poate fi înţeleasă în toată complexitatea sa, decât dacă individul este studiat sub aspectul raportului dintre organismul său, mediul socio-economic şi mediul natural în care s-a dezvoltat.
Privită sub raportul relațiilor dintre organism, mediul fizic şi mediul socio-economic, dezvoltarea individului reprezintă în fiecare moment al vieţii o unitate de reacție, de integrare şi de adaptare metabolică.
În etapa actuală, sarcinile şi perspectivele paleoantropologiei se îndreaptă spre o cercetare complexă multi- şi interdisciplinară cu aspecte morfo-biologice, demografice, patologice, social-economice şi cultural istorice, care conferă fiecărui grup etnic o anumită fizionomie în procesul dezvoltării sale istorice.
Datele paleodemografice pot da indicații importante asupra unor obiceiuri specifice pentru populațiile vechi, fiind absolut necesare pentru stabilirea vechilor areale de locuire umană, a mărimii grupelor sociale, a circulaţiei diferitelor tipuri antropologice" (Caramelea et al., 1963, p. 245). Studiul asupra vârstei la deces şi a sexului pe schelete conduce la obținerea unor date paleodemografice importante referitoare la evoluţia longevității generale, la mortalitatea diferențiată pe sexe şi vârste, date care sunt importante pentru caracterizarea nivelului de trai, a stării sanitare şi a organizării sociale a diferitelor colectivități în diferitele lor etape istorice. Rezultatele studiilor de paleodemografie interesează deopotrivă atât pe antropologi, cât și pe arheologi, istorici, economişti, la fel ca şi pe demografii înşişi (în demografia istorică).