BOLI INFECTIOASE LA SOLIPEDE - MARTIN POP, CONSTANTIN VASIU

ISBN/COD:973-40-0416-6
Domeniu: Medicină veterinară
Tip lectură: Lucrare de specialitate/monografie
Editura: CERES
An apariție: 1998
Limba: romana
Nr. Pagini: 225
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:17.0 x24.0 x1.0

Distribuie

35,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (35,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

O monografie densă, scrisă pentru cei care tratează bolile grave ale cailor și nu au timp de improvizații de diagnostic.

Apărută la editura Ceres în 1998, lucrarea lui Martin Pop și Constantin Vasiu tratează sistematic patologia infecțioasă a solipedelor, de la antrax și morvă la alte boli bacteriene și virale specifice cabalinelor. Structura e cea clasică a manualelor de patologie infecțioasă veterinară: istoric și răspândire, etiologie, patogenie, tablou clinic, leziuni anatomopatologice, diagnostic și măsuri de profilaxie și combatere, totul redat cu rigoare de tratat universitar.

Capitolul despre antrax, cel pe care îl poți răsfoi chiar pe coperta patru, dă tonul întregii cărți: se merge de la observațiile lui Bayer, Davaine, Koch și Pasteur până la contribuțiile românești ale lui Ciucă, Ionescu-Mihăiești sau Cernăianu, cu detalii precise despre morfologia Bacillus anthracis, rezistența sporilor și comportamentul agentului patogen în cadavre. Același nivel de detaliu tehnic, cu denumiri latine, engleze, franceze și germane trecute în paranteze pentru fiecare boală, se păstrează pe tot cuprinsul celor 225 de pagini.

Este o carte de referință, nu de popularizare, editată necartonat, într-un tiraj tipic pentru literatura de specialitate din anii '90, azi tot mai rar de găsit pe piața de carte veche.

Reper de lectură

Se potrivește medicilor veterinari, studenților la medicină veterinară și oricui lucrează efectiv cu cabaline și are nevoie de un ghid clinic serios, nu de o introducere generală.

1.1. ANTRAXUL (Anthrax lat.; Anthrax splenic fever engl.; Milzbrand, Korbunkelkrankheiten germ.; Fièvre charbonneuse, charbon bacteridien fr.)
Antraxul este o boală infecțioasă, bacteriană, cu caracter sporadicoenzootic, comună multor specii de animale și omului, caracterizată clinic prin simptome de septicemie foarte gravă, cu evoluție rapidă și aproape întotdeauna mortală, iar anatomopatologic prin aspectul asfixic al sângelui, leziuni de septicemie, splenomegalie şi ramolismentul pulpei splenice.
Istoric, răspândire și importanță. Antraxul a fost cunoscut încă din antichitate. În 1850, Bayer și Davaine descoperă agentul etiologic, iar mai târziu Koch, proprietatea lui de a sporula și rezistența mare a sporului. În 1881, Pasteur și colaboratorii prepară primul vaccin anticărbunos. În țara noastră, Ciucă, Riegler, Combiescu, Cernăianu, Ionescu-Mihăiești, Popovici, Stamatin, Isopescu și alții au făcut o serie de cercetări legate de această boală.
Antraxul este răspândit în toate țările, fiind mai frecvent în cele cu climă caldă și temperată. Produce pierderi prin mortalitate, prin distrugerea produselor și subproduselor provenite de la animalele bolnave, prin cheltuielile legate de profilaxie și combatere.
Etiologie. Agentul patogen al bolii este Bacillus anthracis, germen aerob, imobil, capsulat şi sporulat, Gram pozitiv. Forma vegetativă are aspect de bastonas (4-6/1-1,25 microni), dispus în lanțuri. Sporul este oval, situat central. În organismul animalelor bolnave și în cadavrele nedeschise B. anthracis se află sub formă vegetativă și sporulată în cadavrele deschise. Forma vegetativă este puțin rezistentă, fiind distrusă la temperatura de 55-58°C și de dezinfectantele uzuale în 15 minute.
In cadavrele nedeschise, sub acțiunea procesului de putrefacție, este distrusă în decurs de 4 zile. Sporii, din contră, sunt foarte rezistenți.
Uscăciunea, putrefacția sau sucul gastric n-au nici o acţiune asupra lor. În căldură umedă (100°C), sporii rezistă 5 minute, iar la cea uscată (100-120°C) 3 ore. Substanțele dezinfectante acționează numai în soluții concentrate, mai puternic când sunt calde.
1.