Cartea "BASME" scrisa de IOAN SLAVICI

Name: BASME
SKU: 53297
Price: 3.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI
ISBN: 9738007070

ISBN/COD:973-8007-07-0
Tip lectură: Mitologie/Folclor
Editura: TEDIT FZH
An apariție: 2001
Colecția: PICCOLINO
Limba: romana
Nr. Pagini: 246
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x0.7

Distribuie

3,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+3,99lei)

Sunt povești în care binele nu vine niciodată ușor, dar vine mereu pe merit.

Slavici a fost, alături de contemporanii săi, unul dintre puținii scriitori români care au știut cu adevărat să asculte satul și să-i transforme graiul în literatură. Basmele lui nu sunt simple povești de adormit copiii, ci lumi construite cu grijă, în care fantasticul se împletește firesc cu o morală limpede, fără sentimentalisme și fără artificii.

Volumul de față, apărut la editura Tedit FZH în 2001, în colecția Piccolino, adună câteva dintre aceste texte într-o ediție simplă, necartonată, gândită pentru lectură directă, nu pentru raft de vitrină. Cele 246 de pagini se citesc firesc, cu acea plăcere aparte pe care o au poveștile bine spuse, indiferent de vârsta cititorului.

Exemplarul din anticariat păstrează farmecul unei cărți citite și răscitite, așa cum se cuvine pentru basme.

Reper de lectură

Potrivită pentru părinții care vor să le citească seara copiilor povești românești autentice, dar și pentru cei care redescoperă, cu plăcere de adult, un clasic pe care l-au uitat pe undeva prin copilărie.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.