AMINTIRI DIN PREZENT - NICHITA STANESCU

Name: AMINTIRI DIN PREZENT
SKU: 13504
Price: 3.99 RON
Availability: InStock
Author: NICHITA STANESCU

ISBN/COD:50283CPCSAM
Editura: SPORT-TURISM
An apariție: 1985
Limba: romana
Nr. Pagini: 345
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:14.0 x20.0 x2.5

Distribuie

3,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+3,99lei)

Buna (+4,99lei)

Buna (+7,99lei)

Un titlu care se contrazice singur - și tocmai de-asta rămâne în minte.

Nichita Stănescu nu a fost doar poetul pe care îl știe toată lumea din manuale, ci și un prozator al ideii fulgerătoare, al gândului notat pe loc, înainte să se răcească. În acest volum apărut la editura Sport-Turism, în 1985, îl găsim în ipostaza de eseist și cronicar al propriilor obsesii - timpul, cuvântul, memoria, prezentul care fuge mereu înainte de a putea fi numit.

Cartea are 345 de pagini și o legătură cartonată, semn că a fost gândită ca o apariție de bibliotecă, nu ca o broșură trecătoare. E genul de volum pe care îl cauți nu pentru intrigă, ci pentru vocea autorului - directă, aforistică, uneori ironică, așa cum îl știu cei care i-au citit și versurile.

Reper de lectură

Se potrivește celor care îl cunosc deja pe Nichita Stănescu din poezie și vor să-l vadă gândind în proză, dar și colecționarilor de ediții vechi, cu miros de hârtie și istorie proprie.

A DOUA OARĂ Dacă nu mi s-ar fi întîmplat să trec în acel loc pentru a doua oară, desigur că impresiile și gîndurile primei mele treceri pe acolo s-ar fi strîns undeva într-o cochilie de melc, cerebrală, intimidate, aşteptînd poate să răsară în timpul vreunui somn greu, sau cine știe cînd, într-un tîrziu de vîrstă obosită cînd ți-ai fi luat rămas bun de la vechile ordini ale existenţei şi sub pretextul lipsei de memorie, te risipeşti într-un secesionism interior în care întregul începe să se disculpe față de sine însuşi, dind din ce în ce mai mult dreptate părților sale, ca un semn de laşitate a cunoaşterii, sau pur şi simplu ca un semn de dezinteres.
În fine, era o lumină de după-amiază, neverosimil de verzuie, dublată de încă o lumină, de o culoare care nu există. Mai precis, era lumina din acea ilustrată veche, imprimată pe un carton mirosind a ceva îndepărtat și stătut, reprezentînd un templu grec pe un cer de după-amiază de vară, neverosimil de verde. Da, am reţinut acel verde al cerului pentru că el era dublat de încă o culoare, alta, care nu există.
Mă aflam în acel punct de forfotă, acolo, pe cheiul gîrlei, în sus, unde dincolo există o biserică îngropată pe jumătate, teatrul de operetă, vechi şi scorojit, și bineînțeles o stațiune de benzină.
Toate ca în realitate şi palpabile, atît doar că pe celălalt fǎrm al cheiului, radiar, intrau adînc în oraş, un mănunchi subţire şi inegal de străzi despărţite între ele de zidurile suave şi ameţitoare în înălţime, ale blocurilor cenuşii, lucind metalic în după-amiaza de vară...

NICHITA STANESCU

Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România, numele la naștere, Nichita Hristea Stănescu) a fost om de litere, poet, redactor literar, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă.”.
Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neomodernismului românesc din anii 1960 - 1970, fiind considerat de către unii critici literari prestigioși, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder.