ALIMENTELE MIRACOLUL VINDECARII - HENRY G. BIELER

Cînd eram student la medicină - la începutul acestui secol - studierea nutriţției abia dacă făcuse primii pași; şi astăzi încă, cea mai mare parte a medicilor ignoră, din nefericire, progresele reale făcute de ştiinţa nutriției. Am început să bănuiesc existenţa legăturilor strînse dintre sănătate şi alimentație atunci cînd - la începutul carierei mele de tînăr doctor împovărat de muncă - propria mea sănătate a început să se deterioreze. Am fost dintotdeauna un om foarte curios şi, în cursul cercetărilor mele asupra chimiei nutriţiei, am ajuns la concluzia că trebuia, cel puțin în ceea ce mă privea, să renunț la medicamente şi să consider că singurele care mă purteau ajuta erau alimentele. Foarte repede, după încercări repetate şi controlate, am aplicat acelaşi sistem şi în tratarea bolnavilor mei.
La vremea aceea, colegii mei credeau că mi-am pierdut mințile. Dar timpul mi-a întărit convingerile.
În momentul de faţă trăim într-o epocă nu numai atomică ci şi antibiotică. Este, din păcate, pentru medicină o epocă în care cea mai mare parte a colegilor mei consultă, pentru a îngriji un bolnav, un volum la fel de gros ca anuarul telefonic al oraşului Paris.
Această carte conține denumirile a mii şi mii de medicamente destinate să aline durerile oamenilor suferind de o mulțime de boli, medicamente dintre care medicul hotărăşte să prescrie pacientului său o pilulă roz sau una albăstruie.
Asta nu înseamnă, după umila mea părere, să practici medicina.
Prea multe dintre aceste medicamente miraculoase sînt lansate pe piață însoțite de o mare campanie publicitară; apoi dovedindu-se a fi periculoase, ele sînt retrase în mod discret pentru a fi înlocuite cu medicamente noi şi mai puternice, despre care se afirmă că pot vindeca toare bolile omenirii.
Am renunțat, în parte, la medicamente, pentru că începusem să reflectez la un vechi truism medical conform căruia natura este cea care realizează adevărata vindecare cu ajutorul mijloacelor de apărare naturală a corpului. Stărui să cred că natura, în anumite condiții, este cel mai mare tămăduitor. Rolul medicului este de a colabora cu forţele naturale, de a juca rolul unui asistent şi nu pe cel de vedetă.