Cartea "AFORISME ASUPRA INTELEPCIUNII IN VIATA" scrisa de ARTHUR SCHOPENHAUER

Name: AFORISME ASUPRA INTELEPCIUNII IN VIATA
SKU: 65840
Price: 9.99 RON
Availability: InStock
Author: ARTHUR SCHOPENHAUER
ISBN: 973921164X

ISBN/COD:973-9211-64-X
Domeniu: Filosofie modernă/contemporană
Tip lectură: Filosofie
Editura: SAECULUM I.O.
An apariție: 1997
Limba: romana
Nr. Pagini: 172
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x0.7

Distribuie

9,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+9,99lei)

Un tratat despre fericire scris de omul considerat cel mai posomorât filosof al secolului XIX - și tocmai de aceea surprinzător de lucid.

Schopenhauer nu construiește aici un sistem metafizic greu de digerat, ci un manual practic de bună dispoziție rațională, cu sfaturi care pornesc de la observația limpede a firii omenești. Aforismele sale despre ce înseamnă a fi, a avea și a reprezenta ceva în ochii altora rămân neașteptat de actuale, scrise cu o luciditate tăioasă și fără iluzii, dar fără cinism gratuit.

Ediția de față, apărută la Saeculum I.O. în 1997, într-o traducere îngrijită pe 172 de pagini, are formatul potrivit pentru un astfel de text: dense, dar accesibile, gândite pentru recitire mai degrabă decât pentru o lectură dintr-o suflare.

Cartea a circulat mult printre cititorii de filosofie din anii '90 și 2000, iar exemplarele bine păstrate ca acesta devin tot mai greu de găsit.

Reper de lectură

Se potrivește celor care vor filosofie fără jargon academic, dar și cititorului matur care caută repere clare pentru a-și rândui gândurile despre viață.

ARTHUR SCHOPENHAUER

Arthur Schopenhauer (pronunția germană: ˈaʁtʊʁ ˈʃoːpn̩haʊ̯ɐ) (n. 22 februarie 1788, Gdańsk, Polonia-Lituania – d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main, Confederația Germană) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1818 Lumea ca voință și reprezentare (extinsă în 1844), unde caracterizează lumea fenomenelor ca un produs al unei voințe metafizice oarbe și insațiabile. Construind la idealismul transcendental al lui Immanuel Kant, Schopenhauer a dezvoltat un sistem etic ateist, nonteist și metafizic, care respinge ideile contemporane ale idealismului german. A fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filozofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Opera sa a fost descrisă ca o manifestare exemplară a pesimismului filosofic.
Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filozofie, literatură și știință. Scrierile sale despre estetică, morală și psihologie au influențat gânditorii și artiștii de-a lungul secolelor XIX și XX. Printre cei care au citat influența sa s-au numărat filosofii Friedrich Nietzsche, Ludwig Wittgenstein și Anthony Ludovici, oamenii de știință Erwin Schrödinger și Albert Einstein, psihanaliștii Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, și scriitori ca Mihai Eminescu, Lev Tolstoi, Thomas Mann, George Bernard Shaw, Joaquim Maria Machado de Assis, Jorge Luis Borges, și Samuel Beckett.